IARNA ÎN FOTOGRAFII GIF

 
                                         IARNA

     “Niciodată vocile nu sunt atât de frumoase ca într-o seară de iarnă , atunci când apusul aproape că îți ascunde trupul, iar cuvintele par a se naște de nicăieri , cu o nuanță de intimitate rar întâlnită în timpul zilei.”  
                                                                    Virginia Woolf

      Frrumuseţe idilică a iernii este asemenea unui tablou pictat în alb. Natura se pierde sub albul rece al zăpezii. Felul în care totul este cuprins de albul infinit stârneşte celui care priveşte acest peisaj teamă şi nelinişte.
Cerul este tăcut şi mohorât. Razele soarelui rotund şi palid se chinuie să răzbată printre norii groşi şi albi. Din înaltul cerului fulgi mici şi deşi de zăpadă se rostogolesc fără încetare spre pământul deja acoperit de o mantie albă şi strălucitoare. Fulgii cad de parcă un personaj înspăimântător ar cerne fără încetare ninsoarea printr-o sită uriaşă. Vântul scăpat din hăţuri bate fără oprire, viscolind omătul în stânga şi în dreapta. Troiene mari de zăpadă pot fi observate ici-colo, iar cărările umblate de oameni sunt acoperite în totalitate de oceanul alb.
  
                IARNA

     Totu-i alb în jur cât vezi
      Noi podoabe pomii-ncarcă
      Şi vibrează sub zăpezi
      Satele-adormite parcă.

     Doamna Iarna-n goană trece
     În caleşti de vijelii –
     Se turtesc de gemul rece
     Nasuri cârne şi hazlii.

     Prin odăi miroase-a pâine,
     A fum cald şi amărui
     Zgreapţănă la uşă-un câine
     Să-şi primească partea lui…
 
     Tata iese să mai pună
      Apă şi nutreţ la vacă;
      Vine nins c-un fel de brumă
      Şi-n mustăţi cu promoroacă.

       Iar bunicul desfăşoară
       Basme pline de urgie,
       Basme care te-nfioară
       Despre vremuri de-odinioară,
       Vremi ce-n veci n-au să mai fie.

            DE NICOLAE LABIȘ